www.AmTupeu.ro

De mici copii ni se spunea că trebuie sau e bine să avem un model în viaţă. Profesorii erau cei care ne insuflau acest raţionament, punându-ne să facem compuneri despre modelul nostru în viaţă, sau discutam la orele de dirigenţie despre acest subiect.

Faptul că profesorii  sunt autorităţi care iţi insuflă credibilitate nu înseamnă că ideea lor de a avea un model în viaţă este general valabilă ci poate fi un raţionament subiectiv, raportat la propia individualitate.

Avem nevoie de modele în viaţă?

Prin definiţie termenul de model se referă la un set de norme, de exigenţe privitoare la devenirea şi perfecţionare unei persoane. Cu ajutorul unui model îţi poţi da seama ceea ce îţi lipseşte şi în acelaşi timp te ajută să te mobilizezi pentru a depăşi starea conştientizată. Modelul trebuie să fie în cel mai bun caz, un cadru de referinţă, dar să existe o limită, o distanţă.

De ce este modelul meu? De ce ar fi un model pentru mine?

Pentru că e ambiţios şi ştie ce vrea, reuşeşte să-şi ducă la îndeplinire dorinţele. Cum? Prin răbdare, bunătate, ambiţie, persuasiune.

Termenul de model are două ipostaze: prima se referă la existenţa cotidiană a individului, la felul său de a fi, iar cea de-a doua ipostază la viaţa sa profesională.

Dar există o regulă valabilă pentru a reuşi în viaţă? Reuşeşti la fel ca modelul tău? Ca să reuşeşti trebuie să faci la fel ca el, însă sigur nu ai cum să te confrunţi cu situaţii perfect asemănatoare cu ale lui şi atunci poţi adopta aceeaşi atitudine a modelului într-o situaţie puţin sau puţin mai mult asemănătoare.
Însă tu eşti tu? Probabil că n-ai mai fi tu dacă ai copia un comportament al altcuiva faţă de o anumită situaţie. Modelarea este de fapt o negociere între eul propriul şi alteritatea individuală.

Dacă ai un model aceasta înseamnă că îl apreciezi ca om şi îi consideri comportamentul perfect adecvat fiecărei situaţii de viaţă, îi accepţi defectele şi diminuezi consecinţele acestora. Astfel spus este omul perfect în ochii tăi, este oglinda omului care ai vrea să devii şi prin consecinţă tu ai deveni o copie mai puţin bună, la fel de bună sau poate mai bună decât originalul. Devii un robot creat în fabrica gândurilor şi simţurilor ce nu îţi aparţin, un robot fericit, în aparenţă, într-o lume împrumutată.

Modelul poate fi o persoană reală, din realitatea imediată (ex. profesori, prieteni, părinţi) sau din realitatea mediată, din diferite ipostaze culturale: literatură, film, muzică, cât şi o persoană imaginară pe care vrei s-o imiţi. Aşadar, modelul poate deveni o construcţie abstractă, ideatică care cuprinde imperative, valori uşor utopice.

Cert este că întodeauna şi în orice situaţie întâlnită în viaţă, respectiv în cazul modelului, există atât avantaje cât şi dezavantaje. Dezavantajul se referă strict la natura imitaţiei, iar atunci când îţi alegi un model intervine implicit o modificare a individualităţii proprii.

Eu vreau să fiu eu, cu defectele şi calităţile mele, să simt viaţa cu bucuriile şi necazurile ei, să mă bucur atunci când fac ce-mi place, să plâng atunci când greşesc şi să învăţ din greşelile făcute şi să nu le mai repet.

La modelul tău de viaţă ar trebui în primul rând să învăţi din greşelile lui, să iei drept exemple faptele lui bune şi în acelaşi timp să poţi să-ţi păstrezi identitatea proprie.

Un barbat era sătul de a mai merge la muncă în fiecare zi iar soţia lui să stea acasă. Voia să vadă cu ochii lui ce se petrece în timp ce el muncea din greu la birou, zicând astfel: 
Doamne eu merg la serviciu în fiecare zi şi muncesc 8 ore pe zi, în timp ce soţia mea stă fără nicio grijă acasă. Vreau ca şi ea să ştie prin ce trec eu zilnic, aşa că, te rog, permite-mi să facem schimb pt o zi. 
Amin!   
Dumnezeu, în minunata sa înţelepciune, i-a îndeplinit dorinţa. 
Dimineaţa următoare, destul de sigur pe sine, bărbatul se trezi în pielea soţiei sale. S-a ridicat, a gătit micul dejun pt partenerul său de viaţă, a trezit copiii, le-a pregătit hainele, le-a servit micul dejun, le-a făcut pachetele pt şcoală, i-a dus la şcoală, a venit repede acasă, a adunat toate hainele şi a dus hainele la spălat, s-a dus la bancă, s-a dus la cumpărături şi din nou acasă ca să lase cumpărăturile; apoi a plecat să plătească cheltuielile lunare. Revenită acasă a curăţat cutia pisicii şi a îmbăiat câinele. Era deja ora 13. A făcut paturile şi a adunat alte rufe, a aspirat în toată casa, a şters praful şi a spălat bucătăria..
A fugit apoi la şcoală după copii cu care, pe drum, a intrat în discuţii contradictorii. Acasă a pregătit din nou laptele şi biscuiţii pt copii şi s-a ocupat de ei pt ca să îşi facă temele. Apoi şi-a instalat masa de călcat şi a început să calce uitându-se cu coada ochiului la TV. La ora 16:30 a început să cureţe cartofii şi să spele legumele pt salată, a gătit carnea de porc şi a pregătit mâncarea de cină. După cină, din nou, a spălat toată bucătăria, vasele, a adunat din nou toate hainele, a facut baie copiilor si i-a pregătit pt culcare. La ora 9 era deja extenuată datorită treburilor din timpul zilei, dar pt ea ziua nu s-a terminat încă… era aşteptată în pat de soţul său pentru a face dragoste, lucru pe care l-a facut cu brio, fără ca să aibă plângeri din partea partenerului.
A doua zi bărbatul s-a trezit şi imediat a venit în genunchi înaintea lui Dumnezeu şi I-a zis: Doamne, nu ştiu la ce m-am gândit când am cerut să fiu în pielea soţiei mele…am greşit aşa de mult să o invidiez pe soţia mea crezând că stă degeaba acasă toată ziua… Te rog, te rog mult, dar te rog, fă schimbarea la loc cum eram! Amin! 
Dumnezeu în infinita Sa înţelepciune i-a replicat: Fiule, cred că ai învăţat o lecţie bună şi bucuros aş face schimbarea înapoi…dar vezi tu…va trebui să aştepţi 9 luni…noaptea trecută tocmai ai rămas gravidă şi va trebui să şi naşti….!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 

Acesta a fost votat mailul anului!!! Dacă eşti de acord cu acesta, trimite-l tuturor prietenelor tale şi tuturor bărbaţilor siguri pe importanţa lor!!!

TU… esti sigur pe tine??