www.AmTupeu.ro

De-a lungul timpul, hipnoza, care este o metoda terapeutica, a fost studiata de catre oamenii de stiinta, si desi rezultatele si efectele ei sunt recunoscute si spectaculoase, fenomenul in sine ramane o enigma.

Si in prezent, cercetatorii studiaza intens aceasta metoda de influentare a mintii umane, cu ajutorul sugestiei.

Hipnoza este o procedura destul de complexa, drept urmare s-a incercat de mai multe ori definirea ei. Astfel, in DEX gasim urmatoarea definitie:

“HIPNÓZA, hipnoze, s. f. = Stare asemanatoare cu somnul sau cu somnambulismul, provocata artificial prin sugestie, in timpul careia controlul constient asupra propriei comportari si contactul cu realitatea slabesc, actiunile celui hipnotizat fiind supuse vointei hipnotizatorului.” (dexonline.ro)

Ce este hipnoza ?

Divizia de hipnoza psihologica a Asociatiei Americane de Psihologie a definit hipnoza in felul urmator:

“Hipnoza este o procedura in cadrul careia o persoana, lucrand in domeniul sanatatii sau in cercetare, ii sugereaza unui client, pacient sau subiect sa manifeste schimbari in senzatii, perceptii, ganduri sau comportament.In general, contextul hipnotic este stabilit printr-o procedura de inductie. Cu toate ca exista mai multe inductii hipnotice diferite, marea parte din ele includ sugestii pentru relaxare, calmare si o stare de bine. Instructiuni pentru a-si imagina sau de a se gandi la experiente placute sunt de asemenea incluse frecvent in inductiile hipnotice. Oamenii raspund in moduri diferite la hipnoza. Unii isi descriu experienta ca o stare modificata de constiinta. Altii descriu hipnoza ca pe o stare normala de atentie concentrata, in care se simt calmi si relaxati. Indiferent de masura in care raspund la ea, majoritatea oamenilor descriu experienta ca fiind foarte placuta.
Unii oameni raspund foarte usor la sugestiile hipnotice iar altii mai greu. Abilitatea unei persoane de a avea sugestii hipnotice poate fi inhibata de frici sau griji ce apar in urma unor pareri preconcepute, gresite, destul de raspandite. Contrar unor descrieri ale hipnozei din carti, filme sau la televizor, persoanele care au fost hipnotizate nu isi pierd controlul propriului comportament. In mod normal ei raman constienti de cine sunt si unde sunt si, in afara cazului in care amnezia a fost sugerata, ei isi amintesc ceea ce a reiesit in urma hipnozei. Hipnoza face mai usor pentru ei sa experimenteze sugestii dar nu-i forteaza pe acestia sa aiba aceste experiente.” (Comitetul Executiv al Diviziei de Hipnoza Psihologica al Asociatiei Americane de Psihologie, 1993. Hipnoza psihologica: Un buletin al Diviziei)

Hipnoza are efecte  uimitoare asupra fiziologiei corpului, iar utilizarea sa cea mai importanta este in anestezia chirugicala; cu ajutorul  hipnozei, se poate indeparta perceperea durerii, exceptand total folosirea anestezicelor.

In clipul de mai jos puteti vedea un caz de operatie fara anestezie, care este realizata cu ajutorul hipnozei.
Documentarul video apartine unuia dintre cele mai bune canale tv de educatie si entertainment stiintific din lume - Da Vinci Learning.

Martisorul este un mic obiect de podoaba legat de un snur împletit dintr-un fir alb si unul rosu, care apare în traditia romanilor si a unor populatii învecinate. Femeile si fetele primesc martisoare si le poarta pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primaverii.
Împreuna cu martisorul se ofera adesea si flori timpurii de primăvara, cea mai reprezentativa fiind ghiocelul.

Mituri despre Martisor

Voinicul care a eliberat Soarele

Un mit povesteşte cum Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată preafrumoasă. Dar un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul lui. Atunci păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă şi veselie, şi lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a pornit spre palatul zmeului să elibereze preafrumoasa fată. A căutat palatul un an încheiat, iar când l-a găsit, a chemat zmeul la luptă dreaptă. Tânărul a învins creatura şi a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat înapoi pe Cer şi iarăşi a luminat întregul pământ. A venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat veselia, dar tânărul luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe care le avuse. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr fără suflare. În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei — vestitori ai primăverii. Se zice că de atunci lumea cinsteşte memoria tânărului curajos legând cu o aţă două flori: una albă, alta roşie. Culoarea roşie simbolizează dragostea către frumos şi aminteşte de curajul tânărului, iar cea albă este a ghiocelului, prima floare a primăverii.

Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că ea a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui  Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dualitate este remarcată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roşu — război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.

Cercetări arheologice efectuate in Romania, la Schela Cladovei, au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul datând de acum cca. 8 000 ani. Amuletele reprezentau nişte pietricele vopsite în alb şi roşu care erau purtate la gat. Documentar, mărţişorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare de-a lui Iordache Golescu. Folcloristul  Simion Florea Marian presupune că în Moldova şi Bucovina, mărţişorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu aţă albă-roşie, şi era purtat de copii în jurul gâtului.
Fetele adolescente purtau şi ele mărţişor la gât în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr şi să-l păstreze până la sosirea primilor cocori şi înflorirea arborilor. La acel moment, fetele îşi scoteau mărţişorul şi-l atârnau de creanga unui copac sau altul, iar moneda o dădeau pe cas. Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv.

În prezent, mărţişorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belşug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României şi Moldovei, pomii sunt împodobiţi de mărţişoare.

În Republica Moldova, în fiecare an are loc festivalul muzical „Mărţişor”, care începe pe data de 1 martie şi durează până la 10 martie. În acest an, festivalul se află la ediţia a 43-a.

În unele judete ale tarii noastre, mărţişorul este purtat doar primele două săptămâni. În localităţile transilvanene, mărţişoarele sunt atârnate de uşi, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se poate de speriat duhurile rele.

În  judetul Bihor de crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoşi şi mai sănătoşi.
În Banat fetele se spală cu zăpadă pentru ca să fie iubite.
În Dobrogea mărţişoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare şi înaripată. (wikipedia)

Dragobetele este o sarbatoare romaneasca celebrata pe 24 februarie, sau in unele locuri pe 28 februarie, 1, 3 sau 25 martie.
Sarbatoarea de Dragobete este considerata echivalentul romanesc al sarbatorii Valentine’s Day, sau ziua Sfantului Valentin, sarbatoare a iubirii. Etimologia cuvantului a fost dezbatuta de numerosi etnologi si filologi, propunandu-se variate explicatii pentru originea sa. Traditii se pastreaza cu precadere in sudul si sud-vestul Romaniei.

Dragobetele se sarbatoreste pe 24, 28 februarie sau la l, 3 şi 25 martie, aceste numeroase date fiind cauzate de confuzia dată de cele două calendare (iulian şi gregorian). Marcel Lutic a observat ca acestea se afla „în preajma zilelor Babei Dochia si a  echinoctiului de primavara.
Mai ales în sudul Romaniei, exista o perioada întreaga, la îngemanarea lunilor februarie cu martie sau, cel mai adesea, în martie care sta sub semnul Dragobetelui”.
În majoritatea locurilor, data celebrarii este 24 februarie, iar Nicolae Constantinescu a declarat ca a descoperit un document în care Bogdan Petriceicu Hasedu confirma 1 martie ca ziua în care se sarbatorea Dragobete.

Îmbracati de sarbatoare, fetele si flacaii se întalneau în fata bisericii si plecau sa caute prin paduri si lunci, flori de primavara. Daca se gaseau si fragi infloriti, acestia erau adunati în buchete si se puneau ulterior în lautoarea fetelor, timp în care se rosteau cuvintele: „Floride fraga/Din luna lui Faur/La toată lumea sa fiu draga / Uraciunile sa le desparti”.
Pe dealurile din sat se aprindeau focuri, iar în jurul lor stateau si vorbeau fetele si baietii.
La ora pranzului, fetele se întorceau în sat alergand, obicei numit zburatorit, urmarite de cate un baiat caruia îi cazuse draga. Daca baiatul era iute de picior si o ajungea, iar fata îl placea, îl saruta în vazul tuturor. De aici provine expresia Dragobetele sarută fetele!.
Sarutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru a-ti afisa dragostea în fata comunitatii.

„Unii tineri, în Ziua de Dragobete, îsi crestau bratul în forma de cruce, dupa care îsi suprapuneau taieturile, devenind astfel frati, si, respectiv, surori de cruce. Se luau de frati si de surori si fara ritualul de crestare a bratelor, doar prin îmbratisari, sarutari fratesti si juramant de ajutor reciproc.
Cei ce se înfrateau sau se luau surori de cruce faceau un ospat pentru prieteni”, a afirmat Simion Florea Marian. Folcloristul roman Constantin Radulescu-Codin, în lucrarea „Sarbătorile poporului cu obiceiurile, credintele si unele traditii legate de ele.” scria: „Dragobete e flacău iubiet si umbla prin paduri dupa fetele si femeile care au lucrat in ziua de Dragobete.
Le prinde si le face de rasul lumii, atunci cand ele se duc dupa lemne, flori, bureti …”. De aici si provine raspandita expresie adresata fetelor mari si nevestelor tinere, care indrazneau sa lucreze in aceasta zi: „Nu te prinda Dragobete prin padure!”

In aceasta zi, oamenii mai in varsta trebuiau sa aiba grija de toate animalele din ograda, dar si de pasarile cerului. Nu se sacrificau animale pentru ca astfel s-ar fi stricat rostul imperecherilor. Femeile obisnuiau sa atinga un barbat din alt sat, pentru a fi dragastoase intreg anul.
Fetele mari strangeau de cu seara ultimile ramasite de zapada, numita zapada zanelor, iar apa topita din omat era folosităape parcursul anului pentru infrumusetare si pentru diferite descantece  de dragoste.
Exista o serie de obiceiuri in zona rurala, legate de aceasta sarbatoare. Barbatii nu trebuie sa le supere pe femei, sa nu se certe cu ele, pentru ca altfel nu le va merge bine in tot anul.
Tinerii considera ca in aceasta zi trebuie sa glumeasca si sa respecte sarbatoarea pentru a fi indragostiti tot anul. Iar daca in aceasta zi nu se va intalni fata cu vreun baiat, se crede ca tot anul nu va fi iubita de nici un reprezentat al sexului opus.
In aceasta zi, nu se coase si nu se lucreaza la camp si se face curatenie generala in casa, pentru ca tot ce urmeaza sa fie cu spor.
In unele sate se scotea din pamant radacina de spanz, cu multiple utilizari in medicina populara. (wikipedia)

De mici copii ni se spunea că trebuie sau e bine să avem un model în viaţă. Profesorii erau cei care ne insuflau acest raţionament, punându-ne să facem compuneri despre modelul nostru în viaţă, sau discutam la orele de dirigenţie despre acest subiect.

Faptul că profesorii  sunt autorităţi care iţi insuflă credibilitate nu înseamnă că ideea lor de a avea un model în viaţă este general valabilă ci poate fi un raţionament subiectiv, raportat la propia individualitate.

Avem nevoie de modele în viaţă?

Prin definiţie termenul de model se referă la un set de norme, de exigenţe privitoare la devenirea şi perfecţionare unei persoane. Cu ajutorul unui model îţi poţi da seama ceea ce îţi lipseşte şi în acelaşi timp te ajută să te mobilizezi pentru a depăşi starea conştientizată. Modelul trebuie să fie în cel mai bun caz, un cadru de referinţă, dar să existe o limită, o distanţă.

De ce este modelul meu? De ce ar fi un model pentru mine?

Pentru că e ambiţios şi ştie ce vrea, reuşeşte să-şi ducă la îndeplinire dorinţele. Cum? Prin răbdare, bunătate, ambiţie, persuasiune.

Termenul de model are două ipostaze: prima se referă la existenţa cotidiană a individului, la felul său de a fi, iar cea de-a doua ipostază la viaţa sa profesională.

Dar există o regulă valabilă pentru a reuşi în viaţă? Reuşeşti la fel ca modelul tău? Ca să reuşeşti trebuie să faci la fel ca el, însă sigur nu ai cum să te confrunţi cu situaţii perfect asemănatoare cu ale lui şi atunci poţi adopta aceeaşi atitudine a modelului într-o situaţie puţin sau puţin mai mult asemănătoare.
Însă tu eşti tu? Probabil că n-ai mai fi tu dacă ai copia un comportament al altcuiva faţă de o anumită situaţie. Modelarea este de fapt o negociere între eul propriul şi alteritatea individuală.

Dacă ai un model aceasta înseamnă că îl apreciezi ca om şi îi consideri comportamentul perfect adecvat fiecărei situaţii de viaţă, îi accepţi defectele şi diminuezi consecinţele acestora. Astfel spus este omul perfect în ochii tăi, este oglinda omului care ai vrea să devii şi prin consecinţă tu ai deveni o copie mai puţin bună, la fel de bună sau poate mai bună decât originalul. Devii un robot creat în fabrica gândurilor şi simţurilor ce nu îţi aparţin, un robot fericit, în aparenţă, într-o lume împrumutată.

Modelul poate fi o persoană reală, din realitatea imediată (ex. profesori, prieteni, părinţi) sau din realitatea mediată, din diferite ipostaze culturale: literatură, film, muzică, cât şi o persoană imaginară pe care vrei s-o imiţi. Aşadar, modelul poate deveni o construcţie abstractă, ideatică care cuprinde imperative, valori uşor utopice.

Cert este că întodeauna şi în orice situaţie întâlnită în viaţă, respectiv în cazul modelului, există atât avantaje cât şi dezavantaje. Dezavantajul se referă strict la natura imitaţiei, iar atunci când îţi alegi un model intervine implicit o modificare a individualităţii proprii.

Eu vreau să fiu eu, cu defectele şi calităţile mele, să simt viaţa cu bucuriile şi necazurile ei, să mă bucur atunci când fac ce-mi place, să plâng atunci când greşesc şi să învăţ din greşelile făcute şi să nu le mai repet.

La modelul tău de viaţă ar trebui în primul rând să învăţi din greşelile lui, să iei drept exemple faptele lui bune şi în acelaşi timp să poţi să-ţi păstrezi identitatea proprie.

Gripa porcina este un fenomen in care nu toti credem, insa ea continua sa faca ravagii la nivel mondial, multi oameni mor, depistati fiind cu virusul AH1N1.

Ieri dimineata, actorul Toni Tecuceanu, coleg cu Carcotasii a murit la varsta de 37 de ani, din cauza gripei porcine, cu care fusese diagnosticat in Ajunul Craciunului.

Cateva mituri despre gripa porcina :

1. Virusul nu afecteaza persoanele cu imunitate puternica

Se pare ca , acest virus are anumite particularitati care il separa de celelalte virusuri – acesta este activ si vara, la temperaturi ridicate  si ataca in special persoanele tinere sub 25 de ani, mai putin decat pe cele in varsta, care au o imunitate slabita. Asadar, nu va bazati pe aceasta teorie !

2. Nu ma simt foarte rau, deci am o simpla raceala

Simptomele gripei difera de la om la om, in functie de rezistenta individuala, de prezenta sau nu a unor boli asociate, acute sau cronice, de imunitatea pe care pacientul o prezinta la momentul respectiv, etc. Pentru unele persoane simptomele sunt foarte grave, insa pentru altele nu sunt la fel de  rele si pacientul este tentat sa creada ca are o banala raceala, ci nu gripa.
Oameni sanatosi au fost rapusi de aceasta gripa, de aceea se recomanda sa va prezentati la medic daca aveti simptomele unei raceli.

3. Daca iau antibiotice imi trece

Antibioterapia este recomandata infectiilor bacteriene, insa gripa porcina este determinata de un virus. Antibioticele nu pot influenta replicarea si activitatea virusurilor, ele fiind eficiente doar pe anumite specii bacteriene si fungice (ciuperci).
Asadar este indicat sa  nu luati antibiotice, nu va scapa de gripa si ar fi bine sa consultati medicul.

5. Leacurile babesti sau tratamentele naturiste sunt bune

Puteti asocia tratamente naturiste unui tratament medicamentos recomandat de medic, insa in niciun caz nu este recomandat sa va tratati exclusiv naturist.
Virusul gripei porcine este destul de puternic ca sa poata fi distrus cu medicamente naturiste.

Starile de optimism si pesimism denot o anumita atitudine fata de lumea inconjuratoare. Optimistul are o atitudine pozitiva, plina de speranta si incredere, pe cand pesimistul are o atitudine negativa, plina de nesiguranta si incertitudine.

Pentru ca sunt in legatura directa cu modul de gandire, cele doua stari opuse, optimismul si pesimismul, pot fi interpretate si ca un mod de viata.
Motorul dupa care fiecare om se ghideaza in actiunile sale este gandirea, de aici atitudinea este cea care defineste caracterul fiecaruia dintre noi.

S-a dovedit stiintific ca oamenii nu se nasc optimisti sau pesimisti, ci fiecare dintre noi devenim optimisti sau pesimisti, dupa ce dobandim ” stilul explicativ “, adica modul de interpretare a evenimentelor din viata noastra.

Studii medicale recente au aratat ca optimistii se imbolnavesc mai rar decat pesimistii si traiesc mai bine.
Asadar daca vreti sa traiti bine invatati sa fiti optimisti!

Lectia pentru a fi optimist :

- sunt suficient de bun pentru a face fata in majoritatea situatiilor;
- am incredere in mine;
- pot sa imi stapanesc emotiile;
- ceilalti sunt de incredere;
- ceilalti pot gresi;
- ceilalti pot fi de ajutor in orice situatie;
- lumea este un loc sigur;
- existenta noastra in lume ar un sens;
- lumea este locul perfect pentru a-mi imbogatii experienta.
SPOR LA INVATAT!

Maxime despre optimism :

- ” Nu inceta niciodata sa zambesti, nici chiar atunci cand esti trist, pentru ca nu se stie niciodata cine se va indragosti de zambetul tau . ”
- ” Este de o mie de ori mai bine sa fi optimist si sa te inseli decat sa fi pesimist si sa ai dreptate. ” (Jack Penn)
- ” Nu plange pentru ca s-a terminat, zambeste pentru ca s-a petrecut. ”
- ” Incearca sa privesti cum vine viata nu cum se duce. ”
- ” Un om nu este distrus atunci cand este invins, e distrus atunci cand renunta. “  (Richard Milhous Nixon)
- ” Nu te teme niciodata de umbre. Ele arata ca exista lumina in apropiere. ” (Gary Sinise)
- ” Nu te uita in urma, ci priveste cu curaj tot ce ti-a harazit soarta. Mergi inainte cu bucurie, aduna-ti toate puterile pentru a alege binele din tot ce vei avea de infruntat “. (Rabindranath Tagore)

Maxime despre pesimism :

- ” Fiecare gand pesimist este o erezie impotriva principiului vietii “. (Vasile Parvan)
- ” Exista un pesimism, care se naste dintr-o saracie si altul dintr-un prisos de viata. Cel dintai exprima slabiciunea noastra, al doilea o nemarginita sete de viata “. (Lucian Blaga)
- ” Ce este un pesimist ? Un optimist bine informat. ” (Grigore C. Moisil)
- ” Pesimismul nu este o viziune asupra lumii, ci ocuparea unei pozitii strategice in fata imprevizibilului “. (Gabriel Liiceanu)
- ” Pesimismul este modul meu de a nu accepta sa judec normal o anormalitate “. (Octavian Paler)

Dependentii de exercitii fizice pot avea aceleasi simptome ca si consumatorii de droguri  (cocaina), atunci cand intrerup pentru  o perioada antrenamentul fizic.

Potrivit unor studii cei care incearca sa renunte la efectuarea zilnica a exercitiilor fizice se pot confrunta cu stari de frisoane, tremur al dintilor si clipit des, exact ca si dependentii de droguri.

Practicile sportive excesive pot duce, intr-un final, catre o afectiune periculoasa, denumita anorexie atletica, sunt de parere  neurocercetatorii din cadrul universitatii Tufts din Boston.

Semnalul de alarma pe care il dau oamenii de stiinta este pentru aceia care fac din exercitiile sportive o obsesie, simtindu-se dependenti de ele ca urmare a eliberarii de endorfine ce preceda aceasta activitate. “Ca si mancarea sau alte componente ale vietii noastre, si in ceea ce priveste exercitiile fizice, moderatia este cheia”, sustin acestia citati de Daily Mail.

Moderatia este solutia in toate aspectele vietii, iar excesele nu fac decat rau, oricare ar fi natura lor.

Cele mai ciudate performante sunt incluse in Cartea Recordurilor, care cuprinde de asemenea si o serie de recorduri sexuale prezentate de revista FHM.

Cele mai multe saruturi pe minut
Valentin Pasquier, un student din Franta a doboat recordul la sarutat cu limba, pe 12 noiembrie 2008. El a pupat 94 de femei in 60 de secunde, cu 43 mai multe fata de precedentul detinator al recordului. Tehnica sa a fost de a saruta cate trei deodata, cate doua secunde.

Cea mai lunga partida de sex
Doctorul Vernom Coleman a fost cel care a inregistrat cea mai lunga partida de sex, cunoscuta oficial, care a durat 15 ore.

Cea mai lunga erectie
Recordul ii apartine unui japonez de 16 ani : 27 de ore

Cea mai lunga masturbare
Centrul pentru Sex si Cultura din San Francisco a organizat in 2006 un eveniment care a atras 200 de participanti. Recordurile au fost de 6,5 ore pentru o femeie si 8,5 ore pentru un barbat.

Cele mai multe sutiene desfacute
Germanul Thomas Vogel a reusit sa desfaca 56 de sutiene intr-un minut, cu o singura mana .

Cel mai prolific barbat
Sultanul marocan Moulay Ismail Ibn Sharif avea un harem cu 500 de femei cu care a facut  1.042 de copii.

Cea mai mare orgie
In Japonia, 250 de barbati si 250 de femei au facut sex in acelasi loc si in acelasi timp pentru a intra in Cartea Recordurilor. S-au adunat intr-un depozit si au fost supravegheati de camere de luat vederi din toata lumea.

Cele mai multe virgine deflorate
Acum 300 de ani, regele din Tonga, Fatafehi Paulah, avea dreptul de a fi primul care se culca cu fiecare femeie locala. Chiar si la 80 de ani, regele dezvirgina zilnic opt-zece femei, si se presupune ca, de-a lungul domniei sale, a avut in jur de 37.000 de virgine.

Cel mai mare numar de concubine
Fondatorul Arabiei Saudite, Ibn-Saud (1880-1953) a avut relatii cu o medie de trei concubine pe zi. Cum si-a inceput viata sexuala la 12 ani, se presupune ca a ajuns la mai bine de 20.000 de femei.